Din ochi i se prelingeau pur și simplu cuvinte. Ghemuit în întunericul contorsionat al unui vis. Era speriat. Uitase cum arată chipul propriei umbre. O absurditate cochetă justifica tristețea îngerilor. Ce insuportabilă este întâmplarea. Se simte un miros pervers de cafea…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu