EX NOVO NIHIL
Etichete
captivas et inutilem
ex novo
fronte page
scriptum images
30 iunie 2017
O dispoziție nevrotică imi tropaie prin aroganta naiva a diminetii. N'am habar de ce obsesiv-compulsiv cafeaua spintecă absurd tăcerea pașilor. Si ne uitam fara cuvinte. Intr- un fragment de eternitate, răscoliți de frumusețea fara chip a povestii…
haotic. nu mai simt nimic. unii de ceilalţi ne înstrăinăm. absurd. in povesti fara suflet.
27 iunie 2017
solitudine cu aroma de cafea si noi. asta era tot ce conta. restul este un ecou orb. si dorul de mare. atat de departe de tine. umbra mea...
23 iunie 2017
m-am regasit in căderile și înălțările sinelui cand iubirea este o alegorie eliberată năluca zilelor fara chip. si marea simte…
21 iunie 2017
se mai întâmpla. nu povesteau nimic. aripile. si marea. restul este nesfârșit de început întruchipat. asta simt si timpul stie… iti mai aduci aminte?
ca într-un vis, înăuntru coborât dintr-o abstinență de pustnic, despre tine, în fiecare cuvânt, urla timpul…
17 iunie 2017
Sunt cu tine, nimic altceva. Ce altceva se mai putea face când nu exista nici o certitudine?
06 iunie 2017
renunţarea infinita si acel intreg trait degeaba sunt cele două extreme ale imposturii unui preludiu insolent intr-o lume exclusiv unidirecționala si in fapt sărăcită prin diverse experiențe cauzate de capriciille inutile ale unei sinceritati intamplatoare.
precum moliile ce se afunda intr-o flacara, specia noastra este fascinata de lucrurile stralucitoare. singurul lucru mai rau decat sa obtii ceea ce vrei este obtinera lui. atunci realizezi ca dorinta este acolo si nu dispare niciodata. stiu. totul este o iluzie. este non-existenta.
Postări mai noi
Postări mai vechi
Pagina de pornire
Abonați-vă la:
Postări (Atom)