Într-o blazare senzuală, cumva indecentă, regăsește disprețul carnal al uitării. Frumusețea ambiguă a propriei fantasme. Cu un gest grăbit, dar suficient de sofistificat, și-a luat rămas bun . Emană nuanțe stinse de mosc. Insuportabil de duios. Chiar dacă simțea o ușoară oboseală, se prelingea timid, într-un alt timp.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu