26 aprilie 2020

Inexplicabil. Tremură că un apucat. În singurătatea camerei. Indignat. Plin de furie. Mirosea întâmplător a cafea prin fereastră întredeschisă. Îndrăznea să privească la rânjetul crud al dimineții. Ar fi vrut să urască. Dar era vlăguit de atâta singurătate. A tăcut. Și-a aprins o țigară. Să țină de urât cafelei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu