De parfumul aspru al gestului [îți aduci aminte] . Ca de o revelație încâlcită. Nu ne mai vorbim în mijlocul unor sporadice puncte cardinale . Treceai prin orașul viselor mele [nostalgică]. O emoție fără chip într-o insuportabilă poveste. A fost.

#plecatnicaieri
#exnovo

Cuvântul s-a rostit într-un cer uitat. Acum ținem în palme cioburile unui labirint. Să nu uităm. Să nu fim uitați.

#plecatnicaieri
#exnovo

În realitate, visul nu are chipul unui zeu. Convulsivă, singurătatea pare o naivitate anostă. Este [un abis] ce te convinge că povestea este o ficțiune transparentă. Și rătăcim într-o lume cu sufletul vândut.

#plecatnicaieri
#exnovo

[nevăzuți] în imagini palide. Profeții rătăcesc într-un halucinant infinit. [treziți] cu privirea golită. Ironic încremeniți în povești cețoase. [îngerii au înnebunit degeaba]

#plecatnicaieri
#exnovo

Într-un târziu obosit suntem povești în urma rănilor. Ne târam picioarele pe tâmpla cerului. Fără să știm că iertarea este un pretext. Zeii au uitat de noi. Ne pângărim sufletul de dinainte de păcat. [și suntem vinovați degeaba.]

#plecatnicaieri
#exnovo

Zâmbim. Extatic. [cu ochii întredeschiși] de animal încolțit. Fără sens. Senil și grațios este raționamentul în ochii hazardului. Simplu. Primitiv. Din când în când supraviețuim. La întâmplare.

#plecatnicaieri
#exnovo

Cerul vrea dreptate! Aici, pe pământ...

#plecatnicaieri
#exnovo