absentă, leneşă, uscată, pisăloagă, noctambulă, şerpuită, ontologică, sinuoasă. [reculegere de sine]

si sângele fierbe. atât de subiectiv.

descompus prea târziu. translucid. cu aparenţă de ura plictisitoare. este o metaforă iluzia comodă ce s-a prelins în absenţă. am şi eu dreptul uneori la sinceritate.

histrionica poveste se prelinge in inocenta unei taceri arzănd…

fără amintiri mi-era cam frig.

[noi] toti cautam un sens al vietii. E ca si cand te-ai uita la soare. Stii ca ar trebui sa te opresti dar e o senzatie atat de intensa incat continui sa privesti…

în umbrele unui răsărit de împrumut. acolo unde n-ai ajuns.

tăcerea înşeală în[tot]deauna. aud toate cuvintele care mă sperie. si da. dragostea moare încet, dar dureros.

nu mai vrea să o vadă niciodată, se simte dezonorat, are sufletul împărţit în mod inexplicabil intre a trai fara aripi sau a pleca in tacerea fara chip a diminetii. po[vesti] de altadata.

Caut un rost prin vid. Si urla în zidurile strânse peste Nimic. Chipul.

Și într-o zi se dizolvă în aer gesturile. când sfârşeşti prin a face lucruri iraţionale pentru a te uita intr-un labirint predispus la slăbiciuni, prejudecăţi şi greşeli.

am să renunţ. ajuns la tăcere. să te ascund.

un răsărit ipocrit, fără o metaforă complicată. ca o absenţă. zvâcnind postumă.

Cu ea viata era palpitanta. Orice faceam, ma facea sa ma simt complice la ceva maret, extraordinar, chiar daca faceam doar cumparaturi. Dar ea ma facea sa ma simt asa. Si acum simt…mi-a fost luat ceva. Ma simt inutil.

congenital dinaintea începutului. născut agonic trece mai departe. ca un silogism. o corcitură în văzduh. cu o înspăimântată indiferenţă anestezia tâmpă şterge chipul de pe promisiunile timpului.

[decrepită] sălbăticia tentantă pare o târfă atroce si aproximativ inutilă. inevitabil si mult mai târziu un punct alb alterat de intamplarea ce respiră, zâmbind.

Fără speranţă şi fără regrete. Eu m-am pierdut in lipsa ta. Intorc clepsidra si plec…

într-o singurătate putredă, se prelingea firav scânteierea aripilor care fuseseră cândva ale tale.

habar n-am. sa te povestesc. e încă devreme.

sunt emoții care ne motivează spre o experiență care poate gestiona stima de sine cand între timiditate normală și anxietate socială irațional vrei să duci o viață normală.

Sufletul lumii este bantuit de o epidemie de singuratate.

nu mai sunt nimic si cum habar nu am să te uit astept naiv sa se sfarseasca gestul. inevitabil o aripă de înger se zbenguie in haosul binecuvantat al intamplarii.

Gandul si actiunea sunt doua lucruri separate. Nu intotdeauna ne putem controla impulsurile. Ce este important e ce facem cu ele. [ai incredere ca] busola ta morala te va ghida in directia corecta.

Daca realitatea interioara s-ar trezi vidată de orice sens şi consistenţă din raţiuni apologetice se poate metamorfoza intr-un demers legitim de aliere sociala. [Si] contradictoriu şi manipulativ, procedezi la masiva lui cosmetizare, în funcţie de interesele divergente ale unei istorii desţelenite de contrafacerile care au condus la o suspectă simpatie pentru acest punct de vedere.

Senzatia aceea placuta. Fara ea viata ar fi gri. Parca nu ai simtit niciodata nimic. Pana cand…

prin vene bântuie străină [într-unele dimineţi] liniştea hermeneutică cu ochi înfipţi în putregaiul fumegând de speranţă inutilă.

este acolo. îngheţat. in puţină linişte. deocamdată.

Voi merge prin viața mea dincolo de senzații și trăiri sau credințe limitative într-o manieră holistică. Conștientizarea de sine promite o restabilire a echilibrului interior...