am sangele lacom dupa inocenta pacatoasa a trupului...

sarut sfasiat de un dans acid in ploaie [timpul a tacut in lumina oarba]

cearcanele s-au zdrobit habotnic de chipul diminetii. cafeaua se sufoca in labirintul transparent unde abisal visele s-au nascut uitate...

[nonsalanta arsa pe rug] ceea ce voi stiti ca este urlet...[eu] ii spun rana...[pentru ca asa simt...]

imi este tarziu de tine, iti este devreme de mine [intr-un desavarsit sfarsit de inceput] [si] ce dimineata in care tacerea ochilor tai imi urla in suflet atat de albastru.

intr-un transparet putrezit remuscarea fetida a ochiului aduce aminte de prabusirea naiva a aerului lichid strapuns de un slinos mecanism ce zgarie tandru tacerea trupului...[fosnetul alb al unui vis]

tacerea spiraleaza bezmetic uitarea. iremediabil absolutul nu mai este o metafora a sinelui...[visam zadarnic dimineti impreuna]

[lucida, rece si cruda] intamplarea in fuga de alb...

[legitim, cuminte si limpede] oglinada uraste maturitatea sangelui...

un impuls mecanic se urla in chipul clipei [restul de nimic se prelinge translucid]

tacerea hraneste o bezmetica imbratisare fragila. in irationala nostalgie a unui viitor orb suntem o nebunie intamplatoare...

imi penduleaza dementa o idee fixa: iremediabil zborul translucid strapunge linistea lichida a sangelui...[iubirea miroase a tacere acida]

suntem transparenti intr-un orizont vertical.

intr-o convulsie absoluta imi urla in suflet o stea cazatoare [inocenta este aroganta] dincolo de imbratisarea abulica a rationalitatii...

[bine ati venit in tacerea mea!] urlati,va rog! ma dor aripile intr-un iremediabil nerostit zbor...

[utopice gesturi de adio] cand desenam pasi grabiti pe obrazul noptii [rataciti in vanatoarea de stele cazatoare]

[1]

[sa visezi si pentru mine...]

[miroase a cafea cu sufletul gol] un regret ranjit in fumul de tigara face salturi mortale...

[despre noi] nici un maine...

undeva [departe] intr-o noapte fara pacate...[plec. putin...]